De ce nu strângem PET-urile?De ce asaltăm veşnic natura?De ce poluăm?

Nu sunt întrebări retorice, alţii se interesează profund şi psihologic despre relaţia noastra cu natura. Alţii crează discipline noi de studiu care reaşează individul intr-o cultură durabilă. Ecopsihologia este una dintre acestea. Dar ce spune ecopsihologia despre el, fraierul?

Ce banuiam -http://www.aic.info.ro/wp/archives/311 -, ca este o fiinţa paradoxală. Ei, fraierii răspund foarte bine la stimuli naturali: peisaje, spaţii verzi şi plantate cu emoţii profunde. Ei au chiar momente de melancolie când le arăti chiar şi un poster cu munte scaldat în apa lacului. Ii destresează, îi relaxează ca şi pe noi, o ieşire în spaţiul verde. Ei s-ar muta, ca şi noi, mai degrabă într-un cartier plantat decât într-un loc viran. Se pare că atavic le place cel mai mult într-un peisaj tip savana, padurea le dă fiori şi nesiguranţă. Asta spun evolutioniştii.

Deci, dacă le place aşa mult natura de ce nu ridică PET-ul din iarbă, apă, sol. Chiar dacă suferă inconştient şi melancolic când văd verde crud, verdele îi frustrează şi trebuie să îl civilizeze. Ei, fraierii construiesc din PET-uri grămezi întregi şi insule în Atlantic.

Fraierul neecologic este un individ periculos, el este aşezat pe locul III din zece într-un clasament ONU al ameniţărilor principale.  ( HIGH LEVEL THREAT PANEL )

Ei, fraierii sunt mici şi mulţi şi atacă simultan şi din toate părţile: „ Vin, tătarii!”

(nu cei din  Crimea)- mai ales in weekend pe malul Arieşului la gratare şi spălat maşina.

Ce se întâmplă de la Sălciua în jos  pe Arieş cu noi?   dsc_0748 De ce atâta jeg, rapănie, slin şi scârnăvie, măzăcie, tină, im , neagra izină, lip, jip, mânjeală, mâzgală, goz si moşcoşeala, murdărlac şi smârdă? Apropos, alţii, adică străinii, au o ştiinţa a gozului – garbology.