Oficiu poştal în Statele Unite, în serviciu. Construcţie din chirpici.
© Tobias D., Koers K. Green Construction Techniques


Notă introductivă importantă: Chirpiciul NU este pentru fraieri! Rugăm fraierii să citească numai articolele din seria “Doar despre fraieri”.

Destul de distractivă a fost revenirea la tema chirpiciului.

Tema a avansat mult, probabil ca reacţie la încălzirea globală. În timpul documentării, în loc să luăm dicţionarul pentru câteva cuvinte pe care nu le înţelegeam, am apelat la Wikipedia în engleză şi la traducerea Google. Pentru textul:

“The availability of sod grasses is generally dependent on where the lawn is located climate-wise. For the United States, landscapers in the northern states will generally sod a lawn with either Kentucky bluegrass or tall fescue.[5] Kentucky bluegrass has a nice deep green color to it, while tall fescue though not as deep green is excellent for areas that receive medium to heavy traffic since it can resist a lot of abuse.”

am obţinut:

“Disponibilitatea de ierburi SOD este, în general depinde climatice, în cazul în care se află gazon-înţelept. Pentru Statele Unite, peisagisti în statele nordice va gazon, în general, un gazon, fie cu Kentucky bluegrass sau Păiuş înalt. [5] bluegrass Kentucky are o culoare verde închis frumos la el, în timp ce Păiuş înalt deşi nu a fost ca verdele este excelent pentru zonele pe care mediu pentru a beneficia de trafic intens, deoarece poate rezista o mulţime de abuz.”

adică un fel de Gagăl, de unde şi recomandarea pentru fraieri de a nu citi acest articol.

Ne oprim la doar două legături:

  • Teste seismice pe modele neconsolidate şi consolidate aici; acceleraţii destul de importante sunt aplicate asupra modelelor, comportamentul antiseismic poate fi caracterizat drept foarte bun, pentru acest tip de material, în cazul consolidării;
  • Avrami, Erica, Hubert Guillaud, and Mary Hardy, eds. Terra Literature Review: An Overview of Earthen Architecture Conservation.

    Documentul pdf acoperă practic toate aspectele legate de structurile din pământ, de la chimie și până la biologia comportamentului în timp.

Ambele sunt produse de Fundația J. Paul Getty, care sponsorizează proiecte de conservare. Utilizarea pe cale largă a chirpiciului până în Sec. XX în Europa și nu numai conduce la necesitatea cunoașterii sale pentru o conservare durabilă. Căderea sa în dizgrație după marketingul blocurilor arse sau din materiale mai rezistente din punct de vedere mecanic și contra umidității a condus la desconsiderarea sa ca alternativă. Cedarea climatului din cauza arderilor de tot felul ar putea închide cercul din nou. Un fel de unde dai și unde crapă?