Instabilitatea rocilor care genereaza fenomenele de caderi de piatra se poate datora, pe langa actiunea fortelor gravitationale, fortelor ce actioneaza asupra pantei, inclusiv excavarile anterioare. Factorii interni sunt nemijlocit legati de fisuri, discontinuitati sau miscari geo-mecanice de adancime. 

Totusi, principalii factori implicati sunt reprezentati de actiunea apei si ciclurilor de inghetare si dezghetare: fenomenul caderii de piatra apare in timpul perioadelor cu precipitatii abundente si in perioadele cand temperatura variaza in jurul valorii de 0º. Alegerea celei mai bune protectii depinde de un studiu de specialitate preliminar privind caracteristicile pietrei si miscarii acesteia, datorata in general dimensiunii, morfologiei si inaltimii pantei. 

Invelirea diferitelor pante poate fi realizata in functie de dimensiunea pietrei: utilizarea retelelor cu plasa din sarma dublu rasucita este foarte eficienta.
Aceasta protectie, considerata ca un invelis pasiv, devine activ in timp: prin prevenirea miscarii materialului de suprafata, aceasta limiteaza fenomenul de deteriorare si permite dezvoltarea vegetatiei locale (pe cale naturala sau prin tehnici de replantare) care antreneaza un proces de consolidare ce actioneaza dincolo de capacitatea de protectie a solutiei initiale. 
Barierele impotriva caderilor de piatra sunt cea mai buna solutie in situatiile in care diferiti factori (lungimea si dimensiunea pantei, existenta partiala sau totala a vegetatiei) nu permit invelirea fatadei de piatra. Amplasarea, inaltimea si proiectarea barierei trebuie determinate in functie de morfologia si mecanismul cinematic al blocurilor de piatra.