Aveti in fata orasul Rosia Montana cu un nume antic pe care nu ni-l amintim. In medalionul din stanga-jos se afla o mica cascada, unde se spune ca se scalda zeul principal, Whoever, doesn't matter, it's not about the size here!. In medalionul din dreapta jos apare o neoranduiala de stanci care nu-s asa faine ca cele de la Detunata.
De ce Rosia montana nu arata asa, in timp ce simultan si deodata, Detunata si micile cascade din Apuseni sa nu aiba fiecare o story si sa nu fie privite de turisti? Doar pentru ca pe Whoever nu-l cheama Zeus?
In acest rastimp se facea ca se dadea spaga la bulgari de 100 de euro pe tir sau autocar remorcat prin nameti.
Si exact in acelasi rastimp, cineva asteapta ceva mult mai gras decat vitelul lui Zeus pentru a nu pune in valoare ce avem ... ca mai repede facem praf decat sa cladim. In exact acelasi rastimp, intelectualitatea se intorcea la locul ei de dormit in picioare, clasa muncitoare veghind si taranimea nefiind decat o patura. Traim exact asa cum am invatat sa ne batem joc de istorie si de traditie. Pe deplin multumiti. Si atunci, sa nu le dai spaga la bulgari ca sa ajungi mai repede acasa?
N.B. Imaginile sunt luate de la Litochorno si imprejurimi (Grecia).
... pentru ca in ceea ce priveste structura, fereasca Domnul!
Cladirea a fost construita, in '90 ... '91 cand toaate institutiile statului erau mult mai bulversate decat acum. Presupunem ca a fost facuta "dupa ureche" pentru ca proiect faza D.E. nu a fost gasit de nici o culoare. Functionalitatea arhitecturala era un soi de "parfurm aux fleurs d'avril", adica 1 aprilie era de cate ori vroia meseriasu' sa fie. Noul proprietar vrea s-o folosesca cu functionalitati bine precizate, in spiritul minunatei economii de piata. Sa fim bine intelesi, factorii politici nu ne intereseaza si nici nu facem dezbateri socio-economice. Ceea ce este interesant este bascularea de la o neoranduila sublima la un consum excesiv. Parca nici in ruptul capului nu vrem sa devenim rationali. Vorbele lui Dostoievski (unele apar aleatoriu la citate) par mai adevarate ca niciodata: probabil ca tocmai capetele noastre ne impiedica sa gandim rational (auto-blocajul ratiunii) si altele asemenea.
Cum este posibil sa faci contrafort din zidarie slab armata (sic!) ca in medalionul de jos din foto dreapta, in vecinatatea unui nod de cadru, sau cum este posibil sa armezi stalpi din beton armt cu strat de acoperire cat vrea muschii meseriasului, cu etrieri anapoda si bare longitudinale din OB37 (neted) cand habar n-ai ce calitate de beton torni iar vibratorul parca a fost vazut in ceva film SF?
Cladirea este sub expertizare tehnica, asa ca stati linistiti. Ca cireasa pe tort:
"-Grinda aste e fisurata bine, n-o intarim?
- Ce ati zice daca am asigura planseul cu popi bine impanati si am da-o jos?
- Nu-i prea idiot?
- Nu, pentru ca daca creste tensiunea in popi introducem un cadru metalic care oricum va tine la cat il proiectam.
- OK!
Mai tarziu:
- Am dat jos grinda si stiti ce s-a intamplat?
- Nu.
- S-a ridicat planseul si au cazut popii. Grinda aia era plina de caramida care cumva era ancorata in planseu!"
In zilele noastre (cele de consum), armarea dubla in centrul unei placi de 5x5 , simplu rezemata pe contur, va face sa va simtiti mai bine? Oricum daca aveti bani in plus, scrieti-ne sa va comunicam contul unde sa-i virati. Daca nu, puneti proiectantii la concurenta, chiar daca platiti un studiu de fezabilitate in doua sau trei locuri. Nu aveti alta sansa de a fi in siguranta, de a avea minimum de cost si maximum de functionalitate. Nu va grabiti in alegerea solutiei pentru ca omul in general se fereste sa garanteze rezultatul sub aspect multicriterial. Am vazut fenomenul acesta prima data intr-o tara araba. Ar fi cazul sa devenim ceva mai europeni si sa acceptam institutia studiului de fezabilitate. Riscati sa platiti mult mai mult apoi pentru materiale decat costul unui studiu de fezabilitate. Daca e prea greu de spus "stu-diu de fe-za-bi-li-ta-te" ziceti-i ante-proiect. De fapt tot un drac e.
comentarii?
Creativitate Publicat de: admin la Duminică, Octombrie 28, 2007 - 12:00 AM
"Ingineria valorii == Disciplina care urmareste reducerea costurilor unui anumit proiect prin eliminarea acelor componente care nu sunt esentiale pentru functionalitate si calitate.". Asa suna o definitie gasita pe Internet si pentru ca o consideram prea reductionista si pentru ca nu dorim sa intram intr-o polemica pe aceasta tema, nu redam sursa. Definitia este reductionista pentru ca referinta se face doar la costul financiar, subinteles ca criteriu unic, si nu permite relatia cu o analiza multicriteriala.
Dar ca sa nu 'vorbim discutii', trecem la subiect. Criteriile noastre sunt:
(I) Siguranta structurala
(II) Durabilitate
(III) Confort in exploatare
(IV) Economic
(V) [ciudat] Impact asupra mediului
(VI) [si mai ciudat] Mai vine cineva la tine?
Daca lucrati intr-o Universitate tehnica si antrenati o echipa de studenti si sunteti dedicati cercetarii aplicate, modificati lista de criterii de mai sus cum doriti si inscrieti-va in programul Solar Decathlon al Ministerului Energiei al S.U.A. (punct de plecare http://www.solardecathlon.org/ ). Ultimul castigator este Universitatea Tehnica din Darmstadt (Germania), dar noua ne-a placut mai mult proiectul studentilor din Toronto, redat in foto. Considerentul principal a fost inlocuirea completa a sarpantei cu panouri solare autoportante. Mai avem si alte considerente dar nu vrem sa va plictisim cu ele. Vedeti lista noastra de criterii si cu siguranta veti descoperi restul considerentelor.
1 Comentariu
Paie amortizoare Publicat de: admin la Duminică, Septembrie 02, 2007 - 01:18 AM
A fost asa: am mers cu trenul si am vazut multe lucruri in stanga si in dreapta, pentru ca nu aveam grija volanului. Pentru ca drumul a fost lung am cumparat presa, printre care si revista GEO. Tema lunii este vremea si schimbarile climatice. Articolele, indiferent de tema, sunt bine scrise dar pacat ca nu a fost alocat tot spatiul revistei pentru aceasta tema. Tema sau teama? Jocul de cuvinte isi are originea in solutiile prezentate pentru oprirea pe termen lung a incalzirii globale. Aproape toate solutiile, de la centrale eoliene pana la automobilul hibrid, daca sunt aplicate, duc la o presiune suplimentara asupra mediului inainte de a sti ce efect au. Cupru, alte nemetalifere, otel, ciment, materiale plasice trebuie produse pentru a obtine un rezultat cert pe termen lung. Adica, agresam mediul intai si apoi speram sa-i facem bine! Daca solutiile ar fi fost discutate si ponderate in raport cu impactul initial asupra mediului, tema ar fi fost completa.
Teama este deci ca nu vom putea sa reparam nimic daca nu ne schimbam modul de a rationa (daca chiar rationam!).
Foarte pe scurt, vizitati Straw Bale House si scrieti la comentarii daca v-ati face casa din baloti de paie, sau daca ati prefera inundarea unui balot de paie cu lut pentru obtinerea unei inertii termice mai mari. Oricum in caz de cutremur nu trebuie sa va fie teama pentru ca paiele amortizeaza extrem de bine (va aduceti aminte de asta de la ultima saritura pe o capita, nu-i asa?). Si daca lutul ar fi stabilizat, usor compactat si protejat impotriva dizolvarii in apa, nu ati avea teama nici de inundatii. Parafrazandu-l pe Marin Preda ["Viata ca o prada"], avem doar teama ca o tema, iar daca cititi revista (Septembrie 2007) nu ar fi exclus sa ne dati dreptate. Solutiile sunt deja la indemana dar pentru a le folosi trebuie doar sa nu ne fie teama sa le folosim. In orice caz, se pare ca snobismul dauneaza grav vietii. Faceti copy-paste la legatura http://www.youtube.com/watch?v=TT9ogH0gCQI si vedeti ce vrea revista sa spuna. Ca bine spune!
comentarii?
Ape freatice Publicat de: admin la Sâmbătă, August 18, 2007 - 10:59 PM
Dezvoltarea urbana aduce dupa sine si reducerea suprafetei de absorbtie a apelor meteorice prin pavimente (rutiere, in mod special). Aceste pavimente reduc, uneori masiv, posibilitatea ca apa meteorica sa ajunga in panza freatica. Fluxurile de evacuare se concentreaza spre rigole, canalizari si finalmente rauri si astfel apa este evacuata brusc. Circuitul natural al apei este intrerupt in anumite zone, din ce in ce mai intinse.
In afara reducerii debitelor izvoarelor acoperirea etansa a solului mai are cateva consecinte. Printr ele se numara restrictionarea evaporatiei apelor care rezulta din defectiuni ale canalizarilor, modificarea in consecinta, local, a structurii solurilor urmate de tasari inegale in functie de sarcina din constructii. Asemenea probleme sunt cunoscute in ceea ce priveste marile concentratii urbane dar efectul lor pentru asezari mai mici pare sa nu fie suficient studiat.
Una dintre solutii este folosirea unui asfalt poros. Merita sa cautati pe Google "porous asphalt" pentru a afla mai mult despre o tehnologie care ar trebui sa o folosim de cate ori intervenim la un drum. Foto este reprodusa dupa National Ready Mixed Concrete Association, pagina respectiva dand si legaturi catre situri continand informatie suplimentara. De asemenea, ce ar fi sa calculam cat costa kilometrul de rigole construit pentru a lasa pamantul fara apa?
Aveti in fata orasul Rosia Montana cu un nume antic pe care nu ni-l amintim. In medalionul din stanga-jos se afla o mica cascada, unde se spune ca se scalda zeul principal, Whoever, doesn't matter, it's not about the size here!. In medalionul din dreapta jos apare o neoranduiala de stanci care nu-s asa faine ca cele de la Detunata.
... pentru ca in ceea ce priveste structura, fereasca Domnul!
"Ingineria valorii == Disciplina care urmareste reducerea costurilor unui anumit proiect prin eliminarea acelor componente care nu sunt esentiale pentru functionalitate si calitate.". Asa suna o definitie gasita pe Internet si pentru ca o consideram prea reductionista si pentru ca nu dorim sa intram intr-o polemica pe aceasta tema, nu redam sursa. Definitia este reductionista pentru ca referinta se face doar la costul financiar, subinteles ca criteriu unic, si nu permite relatia cu o analiza multicriteriala.
A fost asa: am mers cu trenul si am vazut multe lucruri in stanga si in dreapta, pentru ca nu aveam grija volanului. Pentru ca drumul a fost lung am cumparat presa, printre care si revista 
Dezvoltarea urbana aduce dupa sine si reducerea suprafetei de absorbtie a apelor meteorice prin pavimente (rutiere, in mod special). Aceste pavimente reduc, uneori masiv, posibilitatea ca apa meteorica sa ajunga in panza freatica. Fluxurile de evacuare se concentreaza spre rigole, canalizari si finalmente rauri si astfel apa este evacuata brusc. Circuitul natural al apei este intrerupt in anumite zone, din ce in ce mai intinse.