|
|
Munca mã fascineazã. As putea sã stau si sã privesc cu
orele!
-- Autor necunoscut |
|
| Online | Avem 17 vizitatori si 0 membri online
Bine ai venit, poti deveni membru acum.
|
|
|
|
|
Lemnul in constructii
Lemn stresat (II)
"Am avut un an bun. A plouat cat a
trebuit, iarna nu a fost prea friguroasa. Mi-am adaugat un inel anual
gros!", spunea un copac. Anul urmator, copacul a fost dezamagit:
"Seceta! Am pus un inel anual, dar e
sclerotic...". In final, copacul a fost taiat si facut cherestea.
 Aflam
istoria lemnului dupa inelele anuale, iar anii buni pentru lemn se
transforma in deformatii mari pentru noi, atunci cand uscam respectivul
lemn. In acest context, de diferentiere a contractiei (contragerii, dupa unii autori) in
functie de grosimea stratului, intervine un element suplimentar legat
de directiile straturilor. Aceste directii difera in functie de zona
din trunchi din care a fost obtinut elementul liniar din lemn
(scandura, sipca, pana de coama, etc.).
Asimetria cea mai pronuntata in ceea ce priveste contractia la uscare
este remarcata in situatia (a)
din figura. Daca in situatiile (b)
si (c) caracteristicile
geometrice sectionale nu se schimba foarte mult, in prima situatie (in
zona marginala a trunchiului), avem de a face cu incovoiere, respectiv
cu departarea fibrelor superioare de planul nedeformat.
Revenind la situatia (a),
data fiind intinderea fibrei inferioare, aceasta constituie locul de
plecare a unor fisuri pe verticala (nereprezentate in desen, pentru a
evita incarcarea lui, dar usor de imaginat). Asemenea fisurari se
produc si in cazurile (b) si (c), fisurile rezultate fiind
perpendiculare pe directiile radiale ale fibrelor. Adugate starii de
fisurare datorata alunecarii radiale dintre fibre, noul grup de fisuri
conduc la reduceri ale rezistentelor finale in raport cu cele ale
materialului viu. Am prezentat anterior rezistente indicative de calcul
pentru materialul uscat, din care rezulta comportamentul net superior
al lemnului la solicitari ce conduc la tensiuni predominante paralele
cu fibrele.
Tipurile de deformatii prezentate atrag atentia asupra unui
comportament aleator, mai ales in ceea ce priveste imbinarile. Este
practic imposibila adaptarea unui proiect la tipul sectiunii lemnoase
folosite. Remediile exista, iar probabil cel mai simplu este utilizarea
lemnului in compozite si nu in sectiuni groase din material lemnos.
Autor
dr. ing. Dan V. Turda
2004
|
|
| |
