Pagina principala | Login | Inregistreaza-te | Mi-am uitat parola | Forum | Noutati prin email | Adauga un sit 
 
Generic
· Pagina principala
· Companii si produse
· Software


Biblioteca tehnica
· Dictionar
· Proiecte documentare
· Tehnologii si produse
· Lemnul in constructii
· Betonul
· Studii de caz

Subiecte
·Sf. Ilie "reloaded" 
·"Iepurati?"... 
·Cu bicicleta 
·S-ar putea sa ne cada in cap... 
·Aveti copii si sunt cumva studenti? 
·Dincolo de fizica 
 Subiecte mai vechi

Login
 Nume de utilizator
 Parola


 Probleme la logare ?
 Utilizator nou ? Inregistreaza-te!


Scopul educatiei este de a inlocui o minte nestiutoare cu una deschisa.

-- Malcom S. Forbes

Online
Avem 16 vizitatori si 0 membri online

Bine ai venit, poti deveni membru acum.



<Avantaje si dezavantaje | ===Cuprins ===| Dezavantajul prelucrarii sumare >

Structura interna a unei esente lemnoase


Structura interna mai complicata decat am fi crezut.
Autorul imaginii, Gilbert J. Muth, de la
Pacific Union College, California, S.U.A.

Lemnul in constructii

Esente, densitati, rezistente

Prezentam in tabela de mai jos rezistente caracteristice pentru cele trei esente cele mai folosite in Romania, si anume brad, fag si stejar. De la inceput, trebuie sa reamintim ca lemnul este un material anizotrop, iar in contact cu mediul, materia misca. In functie de umiditate volumul creste sau scade, ce exemplu.

Caracteristica principala in anizotropie o constituie forma fibroasa a lemnului. Coeziunea intre fibre este mult mai redusa decat rezistenta efectiva a fibrelor fie ca sunt ele suspuse la intindere sau la compresiune (in ultimul caz, tipul compresiunii este determinant deoarece efectele de deformatie transversala pot sa fie importante).

DE CE ASCUTE ISI ASCUTE TAIETORUL DE LEMNE TOPORUL?
(valori in daN/cm2 conform STAS 856-71)
Nr.
Solicitare
Brad
Fag
Stejar
1
Incovoiere si compresiune paralela cu fibrele
100
110
130
2
Intindere paralela cu fibrele
70
85
90
3
Compresiune perpendiculara pe fibre
15
24
30
4
Forfecare in lungul fibrelor
3
4
5
5
Forfecare in plan normal pe directia fibrelor
54
60
75

Este clar de ce notiunea de "despicare" este cel mai adesea asociata cu lemnul. Ajunge o simpla comparatie intre punctele 1 si 4 din tabelul de mai sus pentru a realiza cat de slaba este legatura intre fibre, iar daca vom compara liniile 4 si 5 vom observa ca fibrele in sine au o rezistenta apreciabila. Mai remarcam superioritatea stejarului, mai ales in legatura cu punctul 5, iar ca densitatea variaza intre 500-850 kg/mc, in functie de esenta (densitate mai mica = rezistente mai mici).

Concluzie: Aveti grija cum asezati butucul pe taietor!


Autor
dr. ing. Dan V. Turda

2004